Sweet Sacrifice

Era 18 august,o zi frumoasă,dar avea sa fie cea mai rece si sumbra zi pentru Carmen.Telefonul suna ea raspunde cu acelasi zambet trist in speranta ca la celalalt capat al firului este Andrew dintr-o statie de metrou cu tigara in mana urandu-i la multi ani .Dar viata ei se sfarseste din clipa in care aude cuvintele :„Andrew e mort„.Receptorul ramane intact,iar ea se aseaza pe jos cu fata umbrita de durere.Mii de imagini ii trec prin cap .Au trecut deja 3 saptamani de la mortea lui Andrew,dar Carmen tot nu si-l poate scoate din cap si ar face orice sa il aduca inapoi.Ajunsa la disperare recurge la spiritism.Cu acel costum vechi si uzat din latex isi asteapta prada dupa colt.Inconstient un pusti de 14 ani cade in jocurile ei erotice.Legat la ochi si Carmen ii promite o surpriza .Si cu un cutit se apropie usor de el,il saruta pentru ultima oara si il injunghie luandu-i inima.Il taraie pana in subsol si il lasa singur cu sobolanii pentru asi continua ritualul.Mananca cu atata pofta din inima aceea iar cu,cuvinte neintelese il invoca pe Andrew.Praful se ridica in aer iar lumanarile se aprind.EL e aici.Sweet Sacrifice.

Groază

Zi de vara,mai mult una de toamna,ploioasa ,rece,.....Mergand cu el(demonul) ploaia incepe,iar noi ne adapostim in Hotel .Totul era rece,iar noi ne incalzeam unul de celalat,dar el era gheta,cu aceiasi privire moarta,inghetata ma privea si spunea ca ma iubeste cu tonul lui pasiv.Dar ploaia nu se opreste si mergand lipiti urcam prin hotel.Si el incepe cu povestile lui stranii despre acel loc sa incerce sa ma sperie,dar nimic din partea mea ,eram obisnuita cu acele povesti.Dar azi tot ce zicea el devenea realiate.sI GROAZA INCEPE .....pasi se aud in spatele nostru si un val rece ne cuprinde.El incearca sa ma calmeze....cu acele buze reeci si atingeri fine . Zgomote infernale se aud si parca cineva ne urmareste,mergem din ce in ce mai repede ,dar o mana iese din pamant si pulsul imi creste.Fugim pe scari pana la ultimul etaj.Ne refugiem intr-un colt de camera sperand ca totul sa se linisteasca.Dar demonii nu se linistesc.O vace ,care parca voia sa ne salvveze se aude,iar El ma lasa singura iin acel colt si pleaca pana la scari sa vada daca e cineva.Eu incerc sa il opresc,dar acea fire recalcitranta parca nu ma aude.Si cu ochii incremeniti de durere il privesc cum cade in gol... Impins de o umbra demonica....Fug tipand pana la el.Statea intr-o balta de sange cu acel par fin ,negru pe fata si ochi aproape albi. Plang peste fata lui,durerea ma strapunge...Politia vine,banderole galbene il inconjura mii de intrebari fara raspuns,iar eu raman tremurand ,,,Un politist pune o patura peste mine si incearca sa vorbeasca cu mine,dar NU POT.....Demonii l-au luat cu ei.