
E atat de usor sa vezi in adancul oamenilor si nu-ti ajuta la nimic ? In consecinta, nu cumva ne indragostim un pic si din dorinta trecatoare de a nu mai vedea in adancul oamenilor, fie si cu pretul unei partiale iubiri ?
Daca cinismul si dragostea se afla la capetele opuse ale unui spectru, nu ne indragostim uneori ca sa scapam de cinismul debilitant la care suntem predispusi ? Nu exista oare in fiecare o exagerare voluntara a calitatilor persoanei iubite, exagerare care ne distrage atentia de la deziluzie, focalizandu-ne energiile asupra unei anumite figuri, in care suntem in stare sa credem pentru scurt timp si in mod miraculos.




Chestia asta se intampla azi la ora 17:30.Cand eu ma duc la catelul meu Max(ciobanesc caucazian,e foarte mare).Ma joc cu el:"Maxi,Maxi,gogosica".Totu merge bine....pana cand simt o senzatie calduta pe piciorul stang...ma uit si ghici ce el a urinat pe mn(mai clar pe piciorul stang).Fug,tip,fug,tip...pana in casa si ma schimb de pantaloni...Surpriza nu imi mai gasesc telefonu....si plec in ancheta.Il gasesc langa coteata si inca canta.............

Auzi cântecul ţurţurilor de gheaţă?
